„Silver Bay” de Jojo Moyes ― Merită sau nu?

Titlu original: Silver Bay

Autoare: Jojo Moyes

Editura: Litera

Colecția: Blue Moon

Nr. de pagini: 368

Disponibilă: aici

Rating: ★★

Am citit aproape toate cărțile scrise de JojoMoyes, însă nici una nu m-a plictisit atât de mult ca Silver Bay, și deși eram foarte entuziasmată când am auzit de apariția ei, odată ce am început-o am simțit o dezamăgire profundă pentru că nu am simțit absolut nimic în comparație cu celelalte opere ale ei.

Cert este că această carte este una dintre puținele pe care nu le recomand. Chiar și După ce te-am pierdut mi s-a părut mult mai bună decât aceasta.

Viața în Silver Bay nu este ușoară, dar nici cea pe care Liza McCullen vrea să o schimbe, nu este cea mai potrivită locație pentru a scăpa de ceea ce o urmărește. Trecutul și fapta pe care a săvârșit-o încă nu o lasă să fie fericită, iar fiica sa, Hannah, este motivul pentru care luptă pentru supraviețuirea ei ca ființă.

Da, peisajele din carte sunt frumoase și îmi place modul de descriere a întâmplărilor, chiar și unele persoanje. Însă am simțit că uneori acțiunea se lungește prea mult și că se pune accent pe detaliu. Cartea de 368 de pagini s-ar fi putut comprima lejer în doar 150 de pagini, și cu siguranță povestea ar fi fost mult mai bună eliminând ceea ce este inutil.

Hannah McCullen este pasionată de mare, însă din păcate mama sa nu o lasă în larg din pricina unei frici din trecut, pe care încearcă să îl ascundă. Cu ajutorul mătușii, Kathleen reușește sa pătrundă în lumea marinarilor și vede și ea pentru prima dată balenele cu cocoașă pe care le adora, dar și delfinii jucăuși cu care se împrietenise.

Pe de altă parte, în peisaj apare afaceristul Mike Dormer care se camuflează într-un oarecare om care se cazează la un hotel. Planul lui este de a dezvolta un complex turistic în zonă destinat oamenilor bogați, însă știți vorba aceea, socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea din târg, iar Liza îi tulbură planul, dar și sufletul.

Cartea este un pic prea încărcată pentru gustul meu, descrierile plictisitoare luând din sclipirea romanului și dintr-o poveste cu potențial. Ideea în sine și lecțiile ce reies din roman m-au făcut să continui și să nu abandonez cartea, însă chiar și așa, aceasta este trecută pe lista mea neagră a anului 2018.
Chiar și finalul a fost unul sec, care nu mi-a transmis nimic și m-a lăsat complet rece. Crezusem la început despre Mike Dormer că va fi eroul care va salva situația, că va îndulci povestea, dar nu a fost decât un personaj banal, fără nimic special care să-l scoată în evidență.

Dar dacă nu mi-a plăcut mie, asta nu înseamnă ca vouă nu vă va plăcea, așa ca citiți cartea și reveniți cu o părere la acest articol.